Origine

Capitolul I - Steaua Întunecată
(partea I)

Nava se apropria de planetă, motoarele erau încinse de drumul pe care a trebuit să-l parcurgă de la punctul de ieşire din sub-spaţiu până la planeta noastră. Era timpul, ei au venit, noi trebuie să ne apărăm, de 400 de orbite asta facem - ei vin, ne atacă noi putem să distrugem decât 2-3 flote de luptătoare stelare, ei pleacă, unde?nici noi nu ne-am putut da seama, localizarea unei nave in sub-spaţiu este dacă nu foarte dificil, imposibil. S-a oprit, a intrat în orbită geostaţionară, scanerele au înnebunit - semn ca îşi incalzeau armele.
-Activaţi scutul planetar!strigă fratele meu, Înalt Comandor al planetei pe care ne aflam acum, Draktis III , a treia planeta din sistemul Draktis singura care poate susţine viaţa şi are reputaţia ca fiind ultima planeta colonizată de Inteligenţele Artificiale, fapt ce o făcea un bastion bine pregătit în cazul unui atac al celor din urmă.
-De ce tremuri? mă întreabă fratele.
-Mereu acelasi peisaj, navele de acum 400 de orbite pleaca pana cand sunt avariate critic, noi ne facem apararea mai bună, ei vin iarasi , pe o alta planeta sa o distruga. E ca si cand ar vrea sa ne tes...
Nu a apucat sa spuna ultimul cuvant, din acel moment alarmele centrului de comanda erau la maxim.
-Ce se intampla, ce a cedat?
-Trei generatoare de fuziune! scutul va ceda in 2 minute, Comandor ce facem?
-Incarcati bateriile de plasma, in 2 minute trebie sa-i avem pe fuga!
-Baterii incarcate, asteptam ordinul de tragere!
Tensiunea era maxima in centrul de comanda, daca scutul ceda planeta era vulnerabila, si posibil daca aveau timp o puteau distruge.

Origine

Prolog

Calmul spaţiului, a văzut ceea ce nici unul din noi nu poate înţelege, nu poate cuprinde, infinit in timp si spaţiu, atotştiutor, este acolo si va fi mereu...

Acum mult timp în galaxia noastră, un război a avut loc, atât de antic încat a fost uitat in cenuşa planetelor care au fost distruse, un razboi in care nimeni nu a câştigat, un război care a inceput din dorinţă de expansiune a unei rase care a învatat sa alunece prin sub-spaţiu pentru a merge mai repede decât lumina, odată cu aceasta descoperire si nevoia de expansiune a Imperiului a crescut exponential ajungând ca sistemul din care proveneau deja a devenit prea mic, apoi sectoare intregi , pana cand un om de ştiinţa a găsit soluţia cea mai simpla - nave automate care sa poată coloniza planete înaintea venirii lor si ei doar veneau să populeze planeta, simplu si eficient.
Pentru un timp a fost bine, navele conduse de inteligente au ajuns mai mult decat au ajuns ei, si in final au ajuns sa cunoasca mai bine secretele sub-spaţiului, au colonizat un sistem al lor si apoi flota de nave care trebuia sa colonizeze pentru ei s-a arătat in fata planetei centrale, au coborât cu navele imense de o lungime de 10.000 de metroni deasupra orasului cel mai mare şi au activat motorul sub-spatial, ceea ce a urmat a fost o decimare, unda de soc a intrarii a 45 de nave de lungimi de ordinul a zecilor de mii de metroni este extraoradinara, au distrus orice uram de viata pe o raza de 200 de kilometroni, au plecat si in urma lor un Împărat mort a atras atenţia unei întregi rase.
Asta a fost acum 400 de orbite...acum totul este mai rău.

Am revenit!

Cu forte noi, mai acid ca niciodata, glumesc, nu voi fi deloc asa, dar tin sa anunt ca de acum incolo, o sa public o nuvela pe care este in stadiu de proiect, nu am scris decat o jumatate de caiet studentesc, sper sa-mi gasesc mai mult timp sa scriu.
Ea se va axa pe un razboi care a fost acum mult timp, in galaxia noastra unde o rasa, care ne asemanau, au creat Inteligenta Artificiala, necesara pentru calcularea rutelor de colonizare a planetelor.Totul a fost bine pana cand inteligenta a inceput sa gandeasca pentru sine, si a plecat in spatiu...si nu s-a mai auzit de ea.

Sper ca v-am starnit interesul!Nuvela va incepe de vinerea asta si se va continua in fiecare vineri cu un nou episod.


La revedere!